Se afișează postările cu eticheta drojdie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta drojdie. Afișați toate postările

Cozonac traditional de casa


By http://retetegg.blogspot.com

Anul acesta sarbatorile vin cu provocari mai grele, dar cu ceva mai mult timp la dispozitie, astfel incat sa pregatim o masa traditionala, gustoasa, pt familie.

Daca ati fost norocosi sa gasiti drojdie, faina si inca vreo cateva ingrediente puteti incerca o reteta de cozonac de casa. Un cozonac traditional, foarte pufos si aromat, umplut cu "de toate": stafide, nuci, ciocolata, merisoare, rahat.

Eu am facut cozonacul de Florii, iar de Pasti voi face pasca cu branza dulce. Am stat pe langa el cateva ore, dar a iesit perfect si a meritat efortul. Asa ca luati in considerare sa il pregatiti cu 1-2 zile inainte ca sa aveti timp si rabdare.

Portii: 2 cozonaci
Timp de preparare: 3-4 h
Dificultate: medie

Am folosit:
  • Pt aluat: 1200 g faina, 400 g zahar, 5 oua, 100 g unt 82% grasime, 150 ml ulei, 50 g drojdie proaspata, 500 ml lapte dulce, 1 lingurita sare, esenta de lamaie, esenta de portocala, esenta de vanilie, 2 plicuri zahar vanilat;
  • Pt umplutura si decor: 100 g stafide, 100 g rahat de trandafiri, 100 g merisoare confiate, 150 g miez de nuca, 3 linguri fineti, 3 linguri cacao, 3-4 linguri zahar, 1 zahar vanilat cu rom, esenta rom, 1 galbenus, 2 linguri lapte;

Faina se cerne intr-un bol impreuna cu sarea si se lasa 2-3 ore la temperatura camerei. Ouale se tin si ele cateva ore inainte la temperatura camerei.

Intr-un bol se amesteca drojdia cu 2-3 linguri de zahar (din cele 400 g), cu 3-4 linguri faina (din cele 1200 g) si cu 4 linguri de lapte (din cei 500 ml). Se aseaza bolul langa o sursa de caldura (aragaz sau calorifer) si se lasa 15 min sa se activeze drojdia si sa creasca usor, ca o ciuperca.

Se separa albusurile de galbenusuri. Albusurile se bat spuma cu zaharul. Folositi un mixer sau robot si bateti pana devin albe ca o bezea.
Se incalzeste laptele si se topeste in el zaharul vanilat. Trebuie sa fie caldut nu fierbinte!

Untul se topeste si se amesteca impreuna cu uleiul.

Intr-un bol mare sau lighean se pune compozitia de drojdie, peste care se adauga laptele, galbenusurile si uleiul. Se amesteca usor cu o spatula, apoi se pun albusurile batute spuma cu zaharul, esentele si treptat faina.

Indiferent ca alegeti sa framantati manual sau cu robotul, adaugati faina treptat in compozitie.

Cand toate ingredientele sunt amestecate omogen si am obtinut un aluat elastic incepem sa il framantam.

Eu am ales metoda manuala, mi-am uns mainile cu ulei si am framantat aluatul in bol aprox 10 minute. Se poate intinde si pe masa sau blat si se framanta energic. Unele gospodine duc adevarate lupte cu aluatul si il trantesc de masa :)) Eu am fost mai calma si doar l-am masat bine :))

Am acoperit bolul cu 2 prosoape de bucatarie si l-am pus la soare sa creasca. Se lasa cel putin o ora sa creasca, chiar si o ora si jumatate daca nu e prea cald in casa.

Intre timp pregatiti umplutura. Nucile se toaca grosier, rahatul in cuburi, zaharul se amesteca cu rom si cacao.

Cand aluatul a crescut (cat bolul sau chiar peste bol) se imparte in 4 bucati.

Fiecare bucata se pune pe masa de lucru unsa cu ulei si se intinde de cateva ori, apoi se impacheteaza. Un procedeu asemanator cu cel de la aluatul frantuzesc, prin care ne asiguram ca vom avea un cozonac pufos cu multe fasii.

Dupa ce se termina tehnica de intins si impachetat (strech and fold), intindem cu un sucitor de lemn bucata de aluat si ii dam o forma usor dreptunghiulara. Pe prima foaie punem nuci, mix de cacao si rahat, pe a doua foaie fineti, merisoare si stafide.

Se ruleaza foaia cu umplura in mijloc si apoi cele 2 foi se impletesc.

Se pune impletitura in forma tapetata cu hartie de copt. Eu nu am avut formele clasice de cozonac asa ca am pus in forma rotunda si de inima (cu fund detasabil).

Am acoperit formele cu prosoape si le-am pus din nou la cald sa creasca, 40-50 de minute.

Am pornit cuptorul si l-am preincalzit cu 20 de minute inainte sa pun cozonacii la copt. Am uns aluatul cu galbenus amestecat cu lapte si am pus formele in cuptor pe sina de jos.

Am copt in cuptorul pe gaz, la foc mic, 55 de minute. In primele 45 de minute nu deschideti usa cuptorului deloc, apoi verificati si cand sunt rumeni opriti focul.

Se scot din tava, se ung cu pensula cu sirop din apa si zahar, apoi se lasa sa se raceasca inainte sa ii savuram.

Ai mei nu au avut rabdare si au rupt cate o bucata dintr-un cozonac aproape fierbinte. Mirosul este prea delicios si e greu sa va abtineti :))

Sa aveti spor la pregatiri si sarbatori luminate! Sa ne recitim sanatosi! Paste fericit!

Paine rotunda rustica


Vremea ploioasa si rece ne face sa stam tot mai mult pe langa cuptor. De fapt, abia asteptam sa fie mai racoare si sa pot aprinde cuptorul pentru a coace bunatati: paine, placinte, prajituri, pizza, etc.

Preferata mea este painea de casa, cat mai pufoasa si mai bine crescuta. Imi place sa fie crocanta in exterior si foarte pufoasa si aerata in interior. Mirosul de paine calda e incomparabil!! 

Portii: 6-8
Timp de preparare: 120 min
Dificultate: medie

Am folosit:
  • 600 g faina alba, 25 g drojdie proaspata, 300 ml apa, 50 ml ulei, 1 lingurita sare, 2 lingurite zahar, 1/2 lingurita oregano (optional)
Drojdia si zaharul se pun in apa calduta si se lasa 5-6 minute intr-un vas acoperit.

Faina se cerne impreuna cu praful de sare.

Se adauga amestecul de apa calduta, drojdie si zahar peste faina. Se pune uleiul si se framanta un aluat omogen. 

Eu nu framant mult aluatul, doar cat sa devina omogen si sa nu se mai lipeasca de maini.

Se acopera vasul in care se afla aluatul si se lasa intr-un loc cald sa creasca. In general 50-60 de minute sunt suficiente pentru ca aluatul sa-si dubleze volumul.

Se tapeteaza o tava cu faina. Cuptorul se preincalzeste la 200 grade.
 
Aluatul se modeleaza de forma rotunda (sau aproape rotunda, in cazul meu :D ) si se aseaza in tava. Se acopera cu un prosop si se mai lasa 20 de minute sa creasca langa cuptorul care se incalzeste.
 
Inainte de a introduce painea la cuptor se cresteaza si se presara cu faina.
 
Se coace timp de 40 de minute la 175 grade.
 
Este excelenta servita calda cu unt sau chiar simpla. Pastrata intr-o punga de hartie sau acoperita cu un prosop este foarte buna si a doua zi.
 
Sa aveti spor si pofta! 

Paine simpla/ Paine impletita


Primele teste ale cuptorului electric le-am facut cu reteta de paine. Am facut paine alba, simpla, pufoasa si gustoasa, fara prea multe pretentii (asta pentru ca aveam emotii cu primele teste de temperatura).

Desi cand l-am cumparat nu eram 100 % sigura ca o sa fie la fel de bun ca un cuptor pe gaz, acum pot spune ca e nu doar bun, ci cu mult mai bun decat cel pe gaz. Cuptorul meu vechi era ok, nu imi facea figuri nici macar la blaturi sau prajituri mai pretentioase.

Cuptorul electric pe care il am eu (Arctic) nu e sofisticat, iar asta e bine fiindca eu imi doream ceva simplu de folosit si cu eficienta mare. Are 4 functii de gatit, dar eu prefer una, care mi se pare ideala pentru paine, prajituri, lasagna, pizza. La temperatura inca mai lucrez, adica o setez in functie de preparat si de cum arata el in timpul coacerii. (In manualul cuptorului sunt indicati timpii de gatire pentru anumite preparate, dar eu cred ca cel mai bine ti le setezi singur, in functie de cum iti place tie sa fie gatit un fel de mancare).

La paine treaba a fost simpla, fiindca nu e un produs greu de preparat sau care are nevoie de anumite setari speciale ale cuptorului. Imi place foarte mult ca nu s-a ars, nici partea de deasupra, nici cea din tava.

Reteta e cea obisnuita: faina, apa, sare, drojdie si putin ulei. Cantitatile sunt mai greu de estimat, fiindca eu le pun "din ochi". In general, pentru o paine, pun 200-250 ml apa si 1/2 cub de drojdie proaspata. Apoi 1/2 lingurita sare, 2-3 lingurite ulei si faina cat incape, pentru a obtine un aluat consistent, dar nu prea tare. Uneori pun si 1 lingurita de zahar in apa, mi se pare ca ajuta drojdia sa creasca mai bine.

Apa trebuie sa fie doar calduta, nu fierbinte. Framant aluatul foarte putin si il las sa creasca cel putin 1 ora, intr-un loc calduros.

Apoi, asez aluatul intr-o tava tapetata cu faina. Cand nu am timp il pun pur si simplu in tava si il bag la cuptor. Cand am chef sa ma joc putin, il impart in 3 bucati pe care le impletesc. Sau fac mini chifle pe care le asez in tava in forma de floare. Va puteti juca oricum aveti chef, painea iese buna sub orice forma :)

Painicile din imagine le-am facut la distanta de vreo 3 zile. Prima data am facut painica simpla, apoi pe cea impletita. Pe cea simpla, fiindca mai mica, am tinut-o 35 de minute, la 175 de grade, pe functia de incalzire superioara si inferioara. Pe cea impletita am tinut-o in cuptor 45 de minute, mai intai la 200 grade, iar dupa 10 minute la 150 grade, aceeasi functie.

Am lasat-o sa se raceasca in tava si am acoperit-o cu un prosop ca sa nu se usuce deasupra. Mie nu imi place painea prea crocanta, ci pufoasa. Daca o preferati mai crocanta o puteti lasa inca 10 minute in cuptor, cu functia grill, care o va rumeni deasupra.

Sa aveti spor si pofta!

P.S. Nu am facut aceasta postare in scop de reclama la produsele Arctic (despre care am pareri pro si contra) :) Dar sunt foarte multumita de cuptorul electric pe care il am, asa ca va recomand sa il luati in calcul daca va cautati un cuptor electric incorporabil. Eu l-am luat la pachet cu o plita pe gaz, tot Arctic, iar pretul a fost rezonabil pentru amandoua. Plita e tot din sticla si e mai pretentioasa si mai greu de intretinut, dar amandoua sunt eficiente si merita banii.

Pizza Quattro Formaggi


Pizza "Quattro Formaggi" sau "4 tipuri de branza" a devenit preferata mea acum vreo 2 ani. Intotdeauna comandam sau faceam pizza cu tot felul de toppinguri, cat mai diverse si bogate (majoritatea cu multa carne). Intr-o zi insa, am incercat si o pizza "doar cu branza" si mi-a placut atat de mult incat a devenit preferata mea. :)

Acum 2 saptamani m-am decis sa fac pizza "doar cu branza" si acasa, cu aluat pufos facut de mine si cu 4 tipuri de branza care-mi plac cel mai mult. A fost cea mai buna pizza din lume si as face in fiecare zi, daca as putea sa mananc in fiecare zi doar pizza "Quattro formaggi".

Tipurile de branza le alegeti voi in functie de preferinte (sau de ce gasiti in magazine). Mie combinatia de mozzarella, branza de burduf, parmezan si cascaval mi s-a parut perfecta.

Portii: 4 pizza 25 cm
Timp de preparare: 60 min
Dificultate: usor

Am folosit:
  •     Aluat: 800 g faina, 50 g drojdie proaspata, 4 linguri ulei, 2 linguri zahar, 1 lingurita sare, 400 ml apa calda
  •     Topping: 300 g branza de burduf, 300 g mozzarella, 150 g parmezan ras, 100 g cascaval, 100 ml sos de rosii, busuioc, oregano
Intr-un bol mare se pune faina amestecata cu sarea.

In apa calda se dizolva zaharul si drojdia. Se lasa 2-3 minute pana cand drojdia se ridica la suprafata ca o ciuperca.

Se toarna cate putin in bolul cu faina si se framanta. Se alterneaza cu uleiul. Aluatul devine elastic si omogen.

Se acopera bolul cu un prosop si se lasa aluatul la crescut aprox 30 de minute. Este de preferat sa il tineti intr-un loc cald, ferit de curent.

Mozzarella si branza de burduf se taie in felii. Cascavalul se rade pe razatoarea mare.

Sosul de rosii se asezoneaza cu oregano si busuioc.

Cand aluatul si-a dublat volumul se scoate din bol, pe masa de lucru. Se imparte in 4 bucati.

Fiecare bucata de aluat se intinde cu sucitorul pe masa infainata. (Mie nu-mi iese niciodata perfect rotund :P ) Se aseaza blatul in tava tapetata cu hartie de copt.

Peste blat se pune sos de rosii si se intinde pe toata suprafata.

Se adauga branzeturile (nu puneti cantitati mari fiindca se topesc foarte usor si pot curge de pe blat) si se pune pizza in cuptorul preincalzit, la foc mic. Se lasa 10-15 minute.

Se serveste calda (dar si fierbinte...cand pofta e prea mare!!)

Pofta buna!

Cozonacei cu nuca, merisoare si cacao


Au mai ramas 15 zile pana la Craciun si deja am inceput sa-mi fac listele de cumparaturi. Sunt cateva preparate care nu trebuie sa-mi lipseasca de pe masa de Craciun, iar acesti cozonacei pufosi si aromati sunt printre ele.

I-am pregatit intr-o zi friguroasa in care am avut pofta de ceva dulce cu umplutura de nuca si merisoare, dar au iesit atat de buni incat si eu am fost surprinsa :) Mai ales ca le-am pus si cacao, asa ca au fost si mai gustosi :P

Le-am spus cozonacei, pentru ca am folosit o reteta asemanatoare cu cea de cozonac, numai ca n-am framantat aluatul. Nu au consistenta de cozonac 100 %, insa gustul este asemanator.

Am folosit:
  • Aluat: 800 g faina, 400 ml lapte, 200 g zahar, 70 g unt gras, 3 oua, 1 cub drojdie, esenta lamaie, coaja de la 1 lamaie si o portocala, 1 zahar vanilat, un praf de sare.
  • Umplutura: 200 g miez nuca, 4 linguri cacao, 8 linguri zahar, 2 linguri lapte, 100 g merisoare.

Pentru aluat ingredientele trebuie sa fie la temperatura camerei.

Laptele se pune intr-un vas pe foc si cand incepe sa se incalzeasca se topesc in el zaharul si untul. Nu trebuie sa fiarba, doar sa fie cald! Se pune si esenta de lamaie.

Se pune apoi drojdia si se lasa cateva minute pana cand se ridica la suprafata laptelui ca o ciuperca.

Intr-un bol mare se pune faina impreuna cu zaharul vanilat, un praf de sare si coaja de la citrice.

In mijloc se pune amestecul lichid de lapte indulcit, unt si drojdie, apoi ouale.

Se amesteca bine cu mana si se framanta 2-3 minute pana obtinem un aluat omogen.

Se acopera bolul cu un prosop curat si se lasa 2 ore sa creasca si sa-si dubleze volumul.

Eu am impartit aluatul in 2 bucati si pe le-am intins pe masa infainata. Am incercat sa le intind de forma ovala ca se le pot rula mai bine.

Pe fiecare am pus crema din cacao, zahar, lapte, miezul de nuca tocat mare si merisoarele.

I-am rulat si i-am copt in tava normala, nu in cea de cozonac. Aluatul este mai tare, asa ca nu se lasa pe margini. Eventual se pot face mai mici, in forma de cornuri. Folositi hartie de copt, in tava.

Am lasat la foc mic timp de 35 de minute. Am scos din tava si i-am lasat sa se raceasca acoperiti cu un prosop.

Am portionat, am pudrat cu zahar si am servit. 

Sunt foarte buni si calzi si reci, merg bine dimineata langa cafea!

Lipii cu branza si ceapa verde



Aceste lipii umplute cu branza si ceapa verde sunt foarte bune. Fie ca preferati sa le spuneti placinte in loc de lipii, fie ca doriti sa le umpleti si cu altceva in loc de branza, ele sunt o gustare ideala. Mai ales in sezonul acesta cand gasim ceapa verde.

Eu le fac adesea simple, fara umplutura la mijloc, insa acum le-am facut cu telemea de vaca si cu ceapa.

Pentru ca oricum dureaza mai bine de o ora pana creste aluatul, scurtez timpul de coacere si le fac direct pe tigaia de clatite, pe aragaz. Fara sa o mai ung cu nimic. Merge super repede treaba :)

Amfolosit:
  • Pt aluat: 650 g faina, 25 g drojdie, 250 ml apa, 3 linguri ulei, sare, 1 lingurita zahar.
  • Pt umplutura: 300 g branza telemea, 2-3 fire ceapa verde, cateva fire marar, putina boia dulce.
Pentru prepararea aluatului pun faina cernuta intr-un bol.

Incalzesc apa in care topesc zaharul. Cand e calda pun in apa drojdia si o las 5-6 minute.

Peste faina pun sare, apoi incep sa adaug apa calda cu drojdia si sa framant.

Pun uleiul si continui sa framant pana cand se incorporeaza toata faina din bol.

Aluatul il las in bol si pun desupra un prosop curat. Asez bolul intr-un loc ferit de curent, de preferat calduros ca sa creasca mai repede.

Dupa aprox. 1 ora cand si-a dublat volumul, impart aluatul in 6 bucati.

Fiecare bucata o intind bine si pun pe o jumatate, 2-3 linguri din amestecul de telemea rasa, ceapa verde tocata marunt, marar si boia.

Inchid fiecare placinta cu cealalta jumatate de aluat si presez marginile.

Prefer sa le coc mai repede in tigaia de clatite, asa ca pun cate 2 lipii.

Le intorc pe ambele parti pana devin rumene.

Noi le-am servit calde, dar nu-s rele nici reci, a doua zi. Se mentin pufoase daca le acoperiti cu un prosop.

Pofta buna si gatiti cu spor!

Mucenici moldovenesti (copti)

By http://retetegg.blogspot.ro/

An de an pe 9 Martie fac mucenici. Pana anul asta am facut numai fierti fiindca asa se fac la noi, insa imi doream de mult sa-i incerc si pe cei copti, rumeni si pufosi, mucenici moldovenesti sau sfintisori.

Pentru ca a fost prima incercare, am folosit o reteta de-a mea, de la cornurile pufoase. Succes garantat :)

Nu sunt prea rumeni si colorati fiindca nu i-am uns cu nimic deasupra, m-am gandit ca mierea si nuca sunt suficiente.

Va invit sa serviti mucenici! Sunt calzi , acum i-am scos din cuptor!

Am folosit:
  • 500 g faina, 40 g unt, 1 ou, 250 ml lapte, 3 linguri miere, un cub drojdie, un praf de sare, 1/2 esenta vanilie, putina coaja de lamaie, 1 lingurita scortisoara, 200 g nuca macinata.
Toate ingredientele pt aluat trebuie sa fie tinute la temperatura camerei.

Laptele l-am pus intr-un vas si l-am incalzit. Am topit in el 1 lingura de miere si untul, apoi l-am luat de pe foc si am pus in el drojdia. Am lasat 10 minute pana cand drojdia a inceput sa se umfle.

Intr-un bol am pus faina cernuta si praful de sare. Am adaugat laptele cu mierea, untul si drojdia din el. Am pus si oul, esenta, 1/2 lingurita scortisoara si coaja de lamaie.

Am framantat un aluat omogen si nu foarte tare.

L-am pus la dospit aprox. 1 ora si 20 de min la loc cald pana si-a dublat volumul.

Am mai framantat aluatul timp de 2-3 minute, apoi l-am rupt bucati si am modelat fiecare bucata sub forma unui snur.

Am modelat sub forma cifrei 8 si am asezat in tava tapetata cu hartie de copt.

Am pus in cuptorul preincalzit si am lasat la foc mic 30 de minute.

Daca doriti se pot unge mucenicii cu ou pentru o culoare mai rumena.

Se scot pe o farfurie si se lasa 1-2 minute sa se raceasca.

Intr-o farfurie am pus 2 linguri de miere, o lingura de apa fierbinte si 1/2 lingurita scortisoara. Am omogenizat bine pana cand mierea a devenit mai lichida.

Am trecut mucenicii prin acest sirop apoi prin multa nuca macinata.

I-am servit calzi si cu mare pofta :)

Cornuri cu gem

By http://retetegg.blogspot.ro/

La multi ani, de 1 Decembrie! La multi ani, Romania!

Daca anii trecuti va aduceam de ziua nationala fasole cu carnati si alte bunatati traditionale, in acest an va aduc desertul.

Un desert simplu si bun, cornuri cu gem! Sunt pufoase, dulci si aromate, imi amintesc de copilarie :)

Am folosit:
  • 700 g faina, 70 g drojdie proaspata, 100 g zahar, 400 ml lapte, 2 oua, 3 linguri ulei, 1 esenta de rom, 1 zahar vanilat,un praf de sare, gem de cirese.

Intr-un bol punem faina cernuta, apoi amestecata cu un praf de sare, zahar si zahar vanilat.

Incalzim laptele si punem in el drojdia si esenta de rom. Lasam 2-3 minute pana cand se ridica drojdia la suprafata laptelui.

In bolul cu ingredientele uscate facem o adancitura si punem pe rand laptele cu dojdie, ouale si uleiul.

Incepem sa framantam pana cand se omogenizeaza amestecul si incorporeaza faina.

Aluatul nu trebuie sa fie foarte tare, ci este ideal sa fie mai elastic.

Il lasam sa creasca cel putin 1 ora in loc cald. 

Cand e gata dospit, il luam din bol si il asezam pe masa. Il rupem in 4 bucati egale (aproximativ).

Fiecare bucata o intindem pe masa, pe cat posibil sub forma rotunda. Merge si mai stramb putin, dar daca vreti cornuri care sa arate bine incercati sa fie rotund.

Taiem cu ajutorul unui cutit aluatul intins, mai intai in 2, apoi in 4 si tot asa. Eu nu am vrut sa fie foarte mari cornurile, asa ca am tot taiat :)

Punem la baza fiecarui triunghi cate o lingurita de gem de cirese si rulam spre varf.

Indoim putin capetele cornurilor ca sa prinda o forma usor arcuita. Le punem in tava pe hartie de copt. Daca vreti se pot unge cu galbenus de ou, eu le-am lasat simple.

Punem tava in cuptorul preincalzit, la foc mic, timp de 35 - 40 de minute.

Dupa ce s-au racit putin le-am pudrat cu zahar si le-am servit cu pofta :)

Sunt excelente in zilele friguroase cand vrem ceva bun si cald, care sa ne insoteasca o dupa-amiaza lenesa :) Sunt ideale si pentru micul dejun, pentru pachetel, iar daca nu va plac reci le puteti reincalzi cateva minute. 
Va doresc o luna minunata si plina de bucurii, o iarna frumoasa, sarbatori de poveste si mult spor la bunatati!!

Cum se face cozonacul?


Cozonacul este desertul nostru traditional si nu lipseste de pe masa de sarbatoare a romanilor.

Fie ca este pregatit in casa, fie ca este cumparat, cozonacul este prezent pe masa de Craciun si Paste, fiindca este considerat un simbol traditional, la fel cum sunt si sarmalele.

E drept ca nu toata lumea prefera cozonacul si ca probabil mai sunt si persoane anti-cozonac, insa macar de sarbatori el este gustat de toti.

Mai ales daca vorbim de un cozonac extrem de bun, cu umplutura generoasa si bine crescut.

De cele mai multe ori gospodinele evita sa pregateasca in casa cozonacul pentru ca este oarecum pretentios si migalos, plus ca necesita mult timp si rabdare. Insa cine trece de acest test am rabdarii si indemanarii, se poate bucura de un cozonac delicios, pufos si rumen, cu umplutura cat mai diversa si de un miros imbatator in toata casa :)

Si eu am fost in situatia asta multa vreme, ma gandeam ca atat timp cat se gaseste cozonac pe la orice magazin si cofetarie, nu merita munca. Mama mea facea des cozonac cand eram mica si mereu stateam pe langa ea sa o ajut, dar nu m-a atras prea tare procedeul, desi cozonacul era minunat de bun.

Soacra mea face si ea un cozonac extrem de bun, foarte bine rumenit si super pufos, incat uneori abia mai reuseste sa-l scoata din cuptor pentru ca se inalta foarte mult. Si pe langa ea am stat de multe ori in ideea ca voi avea multe de invatat despre tainele cozonacului.

Insa, inveti cu adevarat sa faci cozonac atunci cand il pregatesti singura, cu toate instructiunile si reteta langa tine, insa pe cont propriu:)

Pentru un cozonac reusit sunt esentiale cateva lucruri de baza de stiut: faina de foarte buna calitate, proaspata, cernuta de vreo 2 ori si depozitata intr-un loc uscat, drojdia foarte proaspata, oua proaspete si de preferat de tara pentru o culoare mai intensa, prepararea aluatului de cozonac intr-un mediu calduros si fara curenti de aer, toate ingredientele la temperatura camerei.

Reteta mea este de obicei pentru 2 cozonaci. Daca doriti mai multi cozonaci, mariti cantitatile in functie de preferinte, dar nu uitati sa pastrati proportiile.

Faina (pentru 2 cozonaci 1 kg de faina) trebuie tinuta la temperatura camerei cu 2 ore inainte si cernuta intr-un bol mare de 2 ori.

Drojdia (50 g la 1 kg faina) se poate pune la crescut in 2 feluri: fie in putin lapte caldut amestecat cu putin zahar si se lasa la crescut pana se formeaza ca o ciuperca la suprafata laptelui, fie se amesteca impreuna cu putin zahar si lapte cald, apoi cu cateva linguri de faina si se lasa intr-un loc cald pana isi dubleaza volumul.

Laptele (la un kg de faina 500 ml) trebuie incalzit pana la 35 - 40 de grade. Trebuie sa fie cald, nu fierbinte!

Ouale (la 1 kg de faina 8 oua) trebuie tinute la temperatura camerei cu 2-3 ore inainte. Se separa cu mare grija albusurile de galbenusuri. Mama nu pune albusurile in aluat, dar soacra mea le pune batute spuma cu zaharul. Galbenusurile se freaca cu putina sare.

Zaharul (350 g la 1 kg faina) se amesteca fie cu albusurile batute spuma, fie se topeste in laptele cald.

Uleiul (300 ml la 1 kg faina) trebuie sa fie tinut si el la temperatura camerei. Jumatate din cantitatea de ulei (150ml) se poate inlocui cu 150 g unt topit sau margarina topita.

Aluatul de cozonac se poate aroma cu zahar vanilat, coaja rasa de lamaie sau portocala, esenta de vanilie, lamaie sau rom.

Faina cernuta in bol se amesteca usor cu drojdia bine crescuta in lapte sau cu maiaua, se adauga treptat laptele caldut, galbenusurile frecate cu putina sare, albusurile spuma (in cazul in care le punem), esentele si coaja de lamaie sau portocala.

Urmeaza partea mai obositoare a prepararii aluatului, adica framantatul. Se adauga uleiul si/sau margarina treptat in timp ce se framanta energic.

Pentru un cozonac bun trebuie sa framantam aluatul in jur de o ora.

Soacra mea are un procedeu si mai obositor, adica dupa ce termina de framantat bine, bate de cateva ori aluatul de masa. Eu nu am suficienta forta pentru operatiunea asta asa ca raman doar la partea cu framantatul. Cozonacul creste bine oricum, insa cu cat e mai bine 'batut' cu atat e mai pufos si se rupe fasii.

Vedeti aici filmuletul cu operatiunea "bataia aluatului" :)

Aluatul se lasa la crescut la loc foarte calduros timp de 1 1/2 pana la 2 ore.

Dupa ce a crescut putem sa impartim aluatul in cantitati egale in functie de cat de mari sau mici vrem cozonacii. Dintr-un kg de faina ies 2 cozonaci mari, dar se pot face si 3 mai micuti. Totul depinde de tava, daca e tava clasica lunga sau rotunda, ovala, patrata. Se pot face si mini cozonacei in formele medii de briose.

Soacra mea de obicei mai framanta putin aluatul si dupa ce a crescut, insa nu e neaparat necesar.

Pe masa de lucru de pune putin ulei si se rup bucati de aluat care se modeleaza cu mana. Aluatul este foarte elastic asa ca trebuie sa il intindem bine.

Aici iar avem cateva situatii, intindem fie o singura foaie de aluat pe care punem umplutura si o rulam, fie mai multe foi si le umplem pe fiecare cu umplutura apoi le unim si impletim cozonacul. Sau putem face un cozonac mai deosebit din mai multe bucati mici de aluat umplute fiecare si rulate sau impletite. Totul tine de imaginatie si de rabdare :) Eu prefer sa il rulez fiindca este cel mai rapid asa.


Umplutura pe care o folosim la cozonac este cat de poate de diversa si tine strict de gusturile personale.

In general punem cacao, pe care fie o amestecam cu 2 linguri de ulei si trecem prin amestec bucatile de aluat pe care vrem sa le coloram, fie o omogenizam bine cu 1 albus batut spuma si zahar si o folosim ca umplutura.

Putem pune nuca macinata, mai fin sau grosier, alune nesarate, migdale, fructe uscate (in general stafide, merisoare, curmale, etc), rahat in diverse culori tocat bucatele, branza dulce in care punem cateva stafide, ciocolata (crema de ciocolata sau chiar bucati de ciocolata), mac, cocos, etc.

Umplutura se intinde uniform pe foaie de aluat si apoi rulam sau impletim.

Tava in care coacem cozonacul o ungem cu unt sau ulei si optional se tapeteaza cu hartie de copt. Asezam in ea cozonacul, il ungem cu un galbenus si ne asiguram ca are loc suficient sa creasca, astfel incat sa nu cada surplusul din tava.

Preincalzim cuptorul si setam temperatura mica la inceput. Introducem in cuptor cozonacul si in primele 30 de min nu deschidem usa cuptorului. Dupa primele 15 minute putem sa marim putin temperatura.

In general este gata copt dupa 40-45 de minute, atunci cand prinde o culoare rumena la suprafata.

Il lasam sa se raceasca in tava 10-15 minute, apoi il scoatem. Se poate unge cu sirop de zahar sau miere si presara cu nuca, cocos, zahar pudra etc. Se poate pastra timp de cateva zile in punga din hartie sau acoperit cu un servet curat.

Eu prefer sa rup un colt din el cand este cald si sa il savurez :) Imi place si rece dar cel mai bun este cald, proaspat scos din cuptor :) Dupa ce s-a racit se taie si mai bine in felii decat atunci cand este cald.

Ce faina folosesc: faina 000 (Baneasa, Dobrogea, Boromir);
Ce drojdie folosesc: proaspata (Pakmaya);
Ce ulei/ margarina folosesc: de floarea soarelui/ margarina pt prajituri: Unirea, Rama;
Ce lapte folosesc: lapte integral (cu 3,6 % grasime);
Umplutura: nuci, alune, migdale, stafide, ciocolata, cacao, branza dulce, rahat,etc.

Va invit sa vedeti mai multe poze in postarile mele de pe blog, in care am vorbit despre cozonac:
 


Pofta buna si gatiti cu spor!

Cornuri pufoase umplute


Astazi va invit sa servim impreuna o ceasca mare cu ceai insotita de cornuri moi si pufoase umplute cu ciocolata/gem.

Este cea mai buna reteta de cornuri pe care am facut-o pana acum, este perfecta. Iar cornurile sunt moi, pufoase, aromate si dulci.

Merg de minune la micul dejun, dar si ca desert sau gustare oricand doriti ceva pufos si bun.

Se pot prepara si in varianta sarata, ca aperitiv, umplute cu diverse ingrediente care va plac mai tare.

Am folosit:
  • Pt aluat: 500-550 g faina, 200 ml lapte, 40 g unt, 3 linguri miere, un cub (25g) drojdie, un praf de sare, 2 oua, esenta de lamaie, coaja rasa fin de lamaie, zahar vanilat.
  • Pt umplutura + uns: gem de prune, dulceata de gutui, spuma de ciocolata (din 1 albus, 4 linguri zahar, 1 lingura cacao), un galbenus.
Toate ingredientele pt aluat trebuie sa fie tinute la temperatura camerei.

Laptele l-am pus intr-un vas si l-am incalzit. Am topit in el mierea si untul, apoi l-am luat de pe foc si am pus in el drojdia. Am lasat 10 minute pana cand drojdia a inceput sa se umfle.

Intr-un bol mare am pus faina cernuta si praful de sare. Am adaugat laptele cu mierea, untul si drojdia din el. Am pus si cele 2 oua, esenta, coaja de lamaie si zaharul vanilat.

Am framantat un aluat omogen si nu foarte tare.

L-am pus la dospit aprox 1 ora si 20 de min la loc cald.

Intre timp am pregatit spuma de ciocolata dintr-un albus batut spuma cu zaharul si cacaua.

Eu am facut cornurile cu 3 umpluturi: spuma de ciocolata, gem de prune si dulceata de gutui.

Cand aluatul a terminat de dospit l-am impartit in 4 bucati si fiecare bucata am intins-o pe masa infainata si am taiat-o in mai multe triunghiuri. Daca va e greu asa si nu doriti neaparat forma clasica de corn, aluatul de poate taia si rula oricum doriti.

Am pus la baza fiecarui triunghi cate o lingura de umplutura si apoi am rulat usor spre varf.

Am indoit putin capetele cornurilor ca sa prinda o forma usor arcuita. Le-am pus in tava pe hartie de copt si le-am uns cu galbenus de ou.

Am pus tava in cuptorul preincalzit, la foc mic, timp de 40 de minute.

Noi le-am servit simple, dar se pot pudra cu zahar.

Sunt excelente in zilele friguroase cand vrem ceva bun si cald, care sa ne insoteasca o dupa-amiaza lenesa :)

Pofta buna si gatiti cu spor!
© Continutul acestui blog (imagini + text) constituie proprietatea autorului si nu poate fi folosit integral sau partial fara permisiunea acestuia, in concordanta cu legea nr 8/1996, privind dreptul de autor si drepturile conexe.